Biserica Armenească Schimbarea la faţă a Sfintei Născătoare

foto: Biserica Armenească Schimbarea la faţă a Sfintei Născătoare

Pe la 1766-1767, pastorul ungur Peter Zold face referiri la armenii din Târgu-Ocna şi Târgu Trotuş „molipsiţi de ereziile lui Eutiches”. O biserică armenească din lemn exista pe la 1808 şi ea este menţionată de clericul armean Minas Băjăşkian. El apreciază la 50 numărul caselor de armeni. O statistică a armenilor din anul 1809 înregistra la Târgu-Ocna o biserică din lemn, unde slujea un preot şi un anagnost. La acea dată comunitatea armeană era formată din 29 de familii. Construită probabil, în secolul al XVIII-lea, pe la 1765, Biserica „Sfânta Născătoare” va fi reclădită în anii 1820-1825 de hatmanii Grigoriu, Ştefănescu şi epitropul coloniei armeneşti, Mikoian.
Biserica armeneascaPlanul este asemănător cu a altor biserici armeneşti din Moldova, având însă unele anexe (camere de botez, prodvorul) mult mai reduse ca dimensiuni. Turla naosului este octogonală, din scânduri, cu ferestrele înalte şi înguste, iar turnul-clopotniţă este situat pe pridvorul vestic. Spre deosebire de bisericile din Roman şi Iaşi, turnul-clopotniţă este mau scund, cu muchiile drepte şi deschiderele ferestrelor în formă de semicerc la partea superioară. Pe latura sudică a bisericii există două intrări laterale, una dând în naos, prin intermediul unui pridvor deschis, în stil neoclasic, de dimensiuni modeste, dar foarte frumoase, iar a doua în pronaos, trecând prin pridvorul vestic.
Turnul-clopotniţă adăposteşte 3 clopote, unul mare, turnat la Braşov în 1865, altul mijlociu din 1831 şi unul mic, turnat la Focşani în 1773. Biserică a unei comunităţi de negustori bogaţi, ea avea şi o frumoasă casă parohială. Astăzi, această frumoasă biserică se află în conservare deoarece numărul armenilor din oraş a devenit foarte mic. În cimitirul, care a fost micşorat mult ca suprafaţă în urma construirii căii ferate la sfârşitul veacului al XIX-lea, se găsesc interesante pietre de mormânt. Este cel mai vechi monument armean existent la ora actuală pe teritoriul judeţului Bacău.

Fragmente din Enciclopedia „Valea Trotuşului” de Prof. Corneliu Stoica